NIE'NTE

Niénte de niénte è niénte soprattutto se nu siénte. A vite e’ nu ‘hiuhhie de viénte ch’émm ó nte e spalèie che nu niénte nu piacère come pure nu termiénte, che t’énnéie a còcce e tu u siénte, pecché deviénte tris’te, ne sì cuentiènte. Specialmente m ó, de chis’ti tiémpe , quanne a vite è devendate nu lamiénte de gènte che nen tènne chiù niénte o fémmene e uajù èccise pe niénte. Ce s’ta pure quille che è cuentiénte, e ate, zitte pecchè ni freghe de niénte. A (g)uèrre, siént’è me, è nu gruosse affare nmàne è nu munne de pazze cremenale che penzéne sule é i solde, i denare, frecannese s’u munne ne té chiù demane. Niente Niente di niente è niente / in particolare quando non si sente,// la vita è un soffio di vento / che accumula e spande con unn niente// Un piacere o un tormento che tu confonde e tu lo senti/ perché diventi triste e non sei contento //Soprattutto ora, in questo tempo/quando la vita è diventata un lame...